GALATI

Materialele publicate pe acest blog indiferent de forma lor de prezentare sunt protejate de Legea dreptului de autor si nu pot fi reproduse in niciun fel fara acordul autorului.

Alexandru D.Moruzi primar al Galaţiului 1873-1874.

„O proastă gospodărire a finanţelor strivesc popoarele mult mai mult decât sporirea cifrei contribuţiunilor.”

joi, 20 octombrie 2011

Cu cortul într-un parc public

Galaţi, Parcul "Durbacă", 2011

Şantier în lucru sau şantier în repaos?

Organizare de şantier "în lucru"
Abia începute lucrarile de la Parcul Rizer, după cum v-am mai anunţat în urmă cu câteva zile, au intrat în relanti. După desfaşurarea iniţială de forţe când au fost puşi la pământ câţiva copaci, activitatea s-a mai domolit cumva, doar câţiva muncitori mai pierd zilnic vremea prin parc, că de muncit muncesc ca românii, doar când îi văd şefii. Avem şi o mărturie foto în acest sens. Se pare că încă primăria Galaţi n-a achitat nici-o tranşă de bani constructorului, că nici-un muncitor nu are echipament de protecţie şi sunt îmbracaţi cu hainele de acasă.

Cam aşa se lucrează.
Cât despre respectul faţă de cetăţenii care trec prin zonă, protestul acestora de pe gard mi se pare a fi semnificativ. Băi Pallegrini, lasă-le trotuarul înapoi!

Protestul cetaţenilor.

miercuri, 19 octombrie 2011

Avocatul Telegăm şi avocatul Eupotsătedezleg

Avocatul Eupotsăteapăr
Sunt un om care ţin la cutia mea de scrisori şi o respect. (Este proaspăt vopsită şi are un lăcăţel frumos chinezesc, că altfel nici nu se mai găsesc). De aceea am pretenţii şi de la alţii să-mi respecte cutia de scrisori şi să nu-mi vâre în ea tot felul de reclame şi pliante care mai de care mai ciudate. De exemplu primesc săptămânal pliante cu geamuri termopan. La fel ca toţi vecinii de la mine de pe scară mi-am schimbat geamurile de mulţi ani, aşa că reclama mă lasă rece. Daca tipul care îndeasă pliantele la noi în cutie s-ar uita un pic în sus ar vedea că trebuie să insiste la altă scară (de bloc).
Zilnic deschid cutia de srisori să-mi ridic facturile care vin cu o precizie de tren japonez. Corespondenţă vine rar, doar soacra mea care ne felicita de Sarbători şi de aniversări şi doamna Sterian Elena de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, filiala Galaţi, care mă anunţă că mi se aplică Titlul executoriu pentru imensa sumă de 2 (doi) lei şi voi fi executat silit ( ca şi cum ar putea fi cineva executat de buna voie!!) sunt singurele persoane care îmi mai scriu din cănd în când.
Am fost fericit zilele trecute când pe lângă revista unui supermarket înghesuită în cutia poştală am gasit si altceva: un fluturaş roşu, ca oraşul nostru şi mi-am imaginat imediat că este venit de la primarul PSD al municipiului care-mi admiră blogul, când colo ce să vezi era venit de la Avocatul E.P.S.T.A. (eu pot să te apăr). Abia plecat din PDL respectivul cetăţean care nu s-a remarcat cu nimic de când este deputat decât că şi-a proptit un frate director la Direcţia de Sănătate Publică, iar celuilalt i-a donat trei case din şapte câte avea, omul nostru a ţinut să mă anunţe că a rămas acelaşi luptător pentru pensionari şi pentru săraci chiar dacă acum face parte din UNPR şi poate să mă apere. 
 De cine domnu' deputat de câinii comunitari de pe stradă, de gropile ISPA care nu se mai termină, de corupţia din administraţie, de licitaţiile măsluite, de bordurile înlocuite, de aroganţa politicienilor, sau poate de frigul din casă? Poate că poate apăra pe alţii, a mai făcut-o cu guru Bivolaru, cu mafioţii locali, dar pe mine nu mă interesează apărarea lui siciliană.
Avocatul Telegam
La fel de prolific şi la fel de performant ca în alegerile pentru primărie din 2008 când a obţinut votul a 0,6% dintre galăţeni mi se pare demersul domnului Constantin Telegan, despre care nu ştiu să vă mai spun în ce partid se scaldă, că din PNŢ CD Galaţi fusese dat afara de rinocerii lui Marian Popa, (cel numit "expertul în alba-neagra", cel care a facut recent o conferinţă de presă în care a anunţat că şi-a luat bacalaureatul!!??). Şi de la domnul avocat Telegan am primit o scrisoare, dar era mov, sau poate violetă la culoare şi-n care mă anunţa şi el că mă apără, făra să pricep prea bine cum, fiindcă mi-a scăpat pe jos fluturaşul şi s-a amestecat cu cele ale lui Boldea. Bag' sama că a început campania electorală de pe acuma, măcar că nicavai semne tot aveam: găsisem după concediu un fel de diptic (de la triptic) cu domnul Marius Stan şi V.P. Dobre care-mi urau şi ei ceva, dar nici acel fluturaş n-am avut timp să-l citesc că a zburat şi medicul meu de familie nu-mi dă voie să mă aplec aşa că a rămas necitit. Cred ca era ceva legat de Oţelu' care a luat campionatul. Mă aştept săptămâna asta, dacă tot au început să zboare fluturaşii, să găsesc şi de la doctorul care sperie copiii la jurnalul de la ora 17 un mic răvaş în care să-mi scrie: eu pot să te anesteziez,  sau mai rău  eu pot să te reanimez. Urmează unul de la Lisinschi cu textul: eu pot să te galvanizez, sau poate de la Ciumacenco cu textul: eu pot să te protezez total sau parţial
Norocul nostru este că cei doi foşti multi-primari care au împreună tot atâţia ani ca şi saxofonul, sau dacă vreţi cât Grotesc şi arabesc al lui Edgar Allan Poe, DD= Durbacă+ Dumitru nu mai candidează că ne-ar trimite şi ei fluturaşi probabil cu textul:  eu pot să te prostesc (de doua-trei-patru ori).

marți, 18 octombrie 2011

Calvarul pensionarilor pentru ajutoarele de încălzire la Galati la 3 grade Celsius.

Coada se formeaza la 5 dimineata.
Cereri completate pe scari.

Pe ce mai aruncă Consiliul Judeţean Galaţi banii contribuabililor.

Când spitalele mai au un pic şi decedează din lipsă cronică de finanţare, când lipsesc şi cele mai elementare lucruri cu care s-ar putea îngriji un bolnav, cum ar fi vata, tifonul, spirtul, cearşafurile, pijamalele, ca să nu mai vorbim de esenţialele medicamente, dezinfectante şi aparatură medicală, găsesc pe SEAP (Serviciul Electronic de Achiziţii Publice), depusă o documentaţie de atribuire în vederea unei licitaţii la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Sf. Apostol Andrei din Galaţi.
Curios ca tot românul, deschid documentul să văd ce-or achiziţiona confraţii de la judeţean, poate vreun aparat de omorât acinetobacteri, sau vreun tomograf, că toata ziua se strica cel din spital şi trebuie să alerge lumea bolnavă pe la clinicile particulare şi săracii medici radiologi să muncească în atâtea locuri!
Mă gândeam că dacă tot s-a reamenajat prin micşorare policlinica, se va mări cumva parcarea încapă în ea nu numai taximetrişti şi maşinile doctorilor ci şi cele ale pacienţilor.
Din pacate Consiliul Judetean Galaţi sub bagheta domnului preşedinte Chebac dă banii pe prostii. E drept sunt prostii sonore, cu nume sonor: Modernizare acces personal/pacienti/vizitatori spital/parcare spital prin procedura cerere de oferte, finalizata cu incheiere de acord cadru.
Cu alte cuvinte refacem porţile spitalului şi cabinele portarilor, punem câte un acces cu cod de bare la bariere şi altul la radiologie şi la laborator (să nu se fure reactivii pe care nu-i au), cam de genul cum am eu la uşa de acces de la scara blocului şi băgam 1.003.099 Ron + TVA în buzunarul unei firme de partid. Pe care dacă vreţi v-o şi comunic acum înaintea licitaţiei. De fapt ca la noi la români, licitaţiile sunt cereri de ofertă. Nu cu ciocanelul, nu cu “un milion o dată, un milion de doua ori”, nu cu ciocanelul, ci cu telefonul, sau mai bine “fără telefon că ne ascultă ăştia şi suntem din opoziţie”.
De ce zic că ştiu câşţigătorul? Pentru că tot ce mişcă-n ţara asta râul, ramul, e asfaltat de Vega 93 sau de Tancrad, iar pe undeva prin caietul de sarcini la capitolul "Lucrări interioare" sunt trecute: Lucrari de drumuri, desfacere borduri existente, reparaţii covor asfaltic trotuar  etc. Adică au tot mers bolnavii pe borduri până le-au tocit de tot şi acum trebuiesc reparate. Dupa cum pare va începe şi la Galaţi o noua borduriadă-tancraniadă ca cea de la Braila din curtea Spitalului Judeţean care tocmai s-a terminat, iar familia Stăncic posesoarea unei averi de doar 20 miloane de euro şi aflată doar pe locul 11 în topul miliardarilor de Galaţi+Brăila= love, trebuie sa recupereze ceva poziţii cât mai este Dumitru Nicolae la primărie şi Eugen Chebac la Consiliu, adică puţin timp.
P.S. Totalitatea contractelor de achiziţii servicii şi produse ale Spitalului Judeţean Galaţi pe anul 2010 au însumat 14.971.764,26 Ron, bani care au inclus medicamente, mâncare, pază, service aparatură, reparaţii, materiale sanitare, detergenţi, dezinfectante, benzină, etc. Puteţi astfel aprecia cât costă o amenajare de acces. Sunt banii dumneavoastră, cei care vă cumpăraţi seringile de la farmacia de peste drum.

luni, 17 octombrie 2011

Cartierul "roşu" vopsit portocaliu

Blocurile tricolore.
Cartierul Siret e acum poetocaliu
Toată lumea a trecut pe lângă blocurile tricolore ale ANL construite în epoca Năstase. Era imposibil să nu remarci faptul ca steagul naţional era prezent din papandură până-n temelie, sau că "balcoane albastre spărgeau monotonia pereţilor galbeni sub acoperişul de ţiglă roşie". Ei bine, totul s-a schimbat, acum la ANL avem un ministru portocaliu, pe doamna Udrea, aşa că blocurile nou construite s-au conformat şi nu mai sunt tri-, ci bicolore, pe nuanţe portocalii, dacă vreţi detalii mai profesionale nuanţe de ocru, Siena arsă şi sable.
Noroc că primarul nostru iubit n-a mai fost de mult pe la el pe acasă pe la Hârşova că am fi avut blocuri "brotăcel" ca în oraşul dobrogean şi exista riscul să le mănânce vaca. Nici nu vreau să mă gândesc la ce va fi dacă vom avea un ministru UDMR la Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului, vai de culorile noastre!

Blocuri ANL la Hârşova.

Hai cu Lidl!

Amplasamentul viitorului Lidl.
De ani de zile trec pe drumul de centură pe lângă o ţiganie situată spre râpa care dă la Fileşti şi unde în epoca Durbacă-Nicolae a apărut un bidonville (din franţuzescul "bidons+ville", oraş din bidoane), sau un ghetou (din englezescul "ghetto", deşi mai corect ar fi "slum", iar mai aproape de realitaţile noastre mahala, din turcescul "mahalle" sau arabul "mahalla" (محلة).
 O aglomerare de cocioabe construite din chirpici şi PFL, cu acoperişuri din carton asfaltat împrejmuite de garduri de sârmă ghimpată şi plase furate de prin combinat, în care se cresc porci, păsări, dar se şi locuieşte de către o categorie de oameni sărmani şi fără niciun căpătâi care trăiesc din adunat gunoaie şi din furtul de fier vechi din zona industrială a oraşului.
Mare mi-a fost bucuria când am aflat că în locul ţigăniei se va construi un magazin Lidl în care scop primăria Galaţi a concesionat o parte din terenul din zonă pentru parcarea magazinului. Dar deşi lucrările trebuiau să înceapă în zona nu se vede nici-o mişcare, probabil reprezentanţii firmei mai umblă încă pe la uşile aleşilor locali, după niscavai aprobări, să nu uite cumva că sunt în Galaţi.

joi, 13 octombrie 2011

Amenajare prin demolare?

M-am bucurat şi eu ca toţi gălăţenii când am auzit că parcul Rizer va fi refăcut din temelii. Scăpat cam jumulit după anii post-revoluţionari când locuitorii au tăiat din copaci să-şi facă foc în sobe (era să scriu corturi), promis când la Galmopan, când la Arcelor Mital, când la Universitate, parcul merita o reanimare şi o tratare simultană cu Grădina Publică printr-un pietonal care sa le unească. Din păcate interese de grandomanie ale episcopului Dunării de jos au fost mai importante decât "interesul general" ca să-l amintim pe Baranga, iar parcul va fi parţial desfiinţat pentru a se construi un Muzeu de Arte Vizuale, actualul amplasament fiind palat episcopal. Şi dacă şeful tuturor preoţilor din judeţ vrea să stea la aer curat lângă Gradină, pe mai multe hectare, trebuie să devastam parcul Rizer să facem construcţie noua pentru muzeu. Şi încă ce construcţie: 15.000 pătraţi din parc vor fi sacrificaţi pentru alei, parcare, construcţia propriuzisă.
Şi atunci întreb: dacă tot facem muzeu pe jumătate de parc de ce băgam 10 milioane de lei noi în buzunarul firmei Pallegrini pentru refacerea parcului dacă tot ştim c-o să-l facem praf? Probabil că vin alegerile de la anu' şi este nevoie mare de bani pentru partidele din Consiliul Local Galaţi.
Cert este că băieţii de la Pallegrini s-au apucat de treabă şi în dorinţa de a uşura munca celor care vor demola parcul au început amenajarea prin defrişare. Ştiu ei ce ştiu.
Refacem gardul să protejăm copacii!
Parcul Rizer jumulit.
Cu buldozerul în parc.

luni, 3 octombrie 2011

Alergare periculoasă

Jogging pe faleza inferioara a Dunării la Galaţi.
Zilnic sute de gălăţeni aleargă pe faleza Dunării la Galaţi, în special pe cea inferioară mai puţin poluată şi mai puţin zgomotoasă decât cea superioară. Oameni de toate vârstele, de la puşti de liceu care vor să-şi încerce norocul la bac cu sportul, până la oameni în toată firea pasionaţi de sport si de mişcare. Mulţi aleargă pentru a slăbi, alţii pentru a-şi menţine silueta, alţii de plăcere. Există şi "profesionişti" care aleargă zilnic zeci de kilometri. Unii prea ocupaţi ziua aleargă noaptea, mulţi oameni încep ziua pe faleză cu un sprint sau un cros. Din păcate în oraşul nostru nu există amenajată nici-o pista de jogging în nici unul din parcuri, toţi iubitorii acestui sport (care anul viitor implineşte 50 de ani de la consacrarea internaţională) fiind nevoiţi să alerge pe asfalt. Puţini oameni ştiu câte ceva despre efectele negative ale alergatului pe suprafete dure care nu absorb nimic din şocul transmis de picior, cum ar fi betonul sau asfaltul. La fiecare pas de alergare lovim pământul cu o forţă egală cu greutatea noastră. Dacă suprafaţa este rigidă şocul se va reflecta în picior cu aceiaşi forţă (cea a greutăţii noastre), în timp ce suprafeţele mai puţin dure cum ar fi iarba, zgura, pământul absorb o mare parte din şoc. Şocul din timpul alergării se transmite asupra articulaţiilor şi oaselor membrului inferior, iar de acolo prin intermediul bazinului, către coloana vertebrală şi restul corpului.(vezi aici după Medicinenet) Impactul cel mai mare este asupra genunchiului care încasează la fiecare pas şocuri, drept urmare articulaţia genunchiului va fi cea mai afectată. Presiunea cea mai mare va fi asupra celor doua meniscuri şi asupra aparatului ligamentar al genunchiului. Efectele sunt cu atât mai grave cu cât echipamentul de alergat (ghetele) nu este prevazut cu atenuator de şocuri la nivelul călcâiului. Majoritatea celor care aleargă pe faleză poarta "adidaşi" obişnuiţi, tenişi sau chiar pantofi de stradă, mai nocivi decât alergatul cu picioarele goale (vezi aici).
Paradoxul este ca oraşul nostru este cel mai mare producător de zgură din ţară, ba chiar din Europa! Cu puţina bunăvoinţă din partea administraţiei locale s-ar putea construi pe faleză o pistă de jogging din zgură. Până atunci urmaţi sfaturile experţilor: 
  1. nu alergaţi mai mult de 60 de kilometri pe săptămână
  2. folosiţi încălţăminte specială pentru running
  3. alergaţi cu paşi mici într-un ritm moderat
  4. protejaţi-vă genunchii cu o genunchieră
Aşa ar trebui sa arate o pista de jogging.