GALATI

Materialele publicate pe acest blog indiferent de forma lor de prezentare sunt protejate de Legea dreptului de autor si nu pot fi reproduse in niciun fel fara acordul autorului.

Alexandru D.Moruzi primar al Galaţiului 1873-1874.

„O proastă gospodărire a finanţelor strivesc popoarele mult mai mult decât sporirea cifrei contribuţiunilor.”

luni, 6 decembrie 2010

Ecosal Galati, fata mosului Nicolae

Sediul ECOSAL de pe str. Basarabiei
După importanţa pe care o dă primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, firmei de salubritate locală Ecosal, ai zice că edilul şef pune pe primul plan menţinerea curăţeniei oraşului. Că nu este aşa vede fiecare gălăţean silit să înghită în fiecare dimineaţă norii de praf ridicaţi din măturile chivutelor, să suporte mirosurile pestilenţiale ale maldarilor de gunoaie adunate vară în containerele firmei de salubritate şi să se sufoce de fumul emanat de incendiile frecvente de la groapa de gunoi a oraşului. Deşi suntem în anul 2010 la noi în oraş se mătura cu tarnul ca în Evul mediu, gunoiu se ridica o data în zi dar numai în zilele lucrătoare, iarde salubritatea oraşului se ocupă o armată de oameni când treaba ar putea fi făcută de câteva sute de oameni bine dotaţi tehnic şi bine plătiţi.
 De ce ţine atunci în braţe primăria ECOSAL-ul?  De ce nu contractează serviciile cu firme specializate? De ce nu privatizează acest serviciu public?
 Toată lumea ştie foarte bine răspunsul. Prin S.C. Ecosal S.A. Galaţi, devenită ulterior S.P. Ecosal (serviciul public) şi directorul ei, onorabilul Ionescu, primarul municipiului Dumitru Nicolae a putut fără a ieşi la interval, vărsa sume imense din visteria municipalităţii, către clientela politică PSD din oraş pentru diverse servicii aduse aparent primăriei, dar şi lui personal în campaniile lectorale care l-au menţinut în fotoliu de 12 ani. O simplă cercetare pe internet a licitaţiilor efectuate de Ecosal va va lămuri cu privire la beneficiarii banilor plimbaţi prin Ecosal de la primărie la clienţii politici. Vega 93, Tancrad, TB Import Export, Atlas S.A şi mulţi alţii sunt clienţi fideli la dezapezirea oraşului, la furnizare de motorină, de sare pentru topit gheaţă, asfalt şi de betoane pentru „multilateral dezvoltata” ECOSAL. Spun multilateral fiindcă această firmă face orice în oraş numai nu salubrizare nu! Sensuri giratorii, parcări, înlocuiri de borduri etc. Cum le face vedem zilnic în jurul nostru. Pe stradă Siderurgistilor şi Silozului primăria a plătit 120000 EURO (o sută douăzeci mii euro) pe parcări de nefolosit, care au 0,5 m adâncime, în care nu încape nici-o maşină! Vezi aici: http://www.adevarul.ro/locale/galati/120-000_euro_risipiti_pe_parcari_inutile_0_306569404.html
 Unii o să zică că poate exagerăm cu atenţia pe care o acordăm serviciului public de salubritate. Eu cred că pentru primărie acest serviciu este foarte important, dacă în 2008 a plătit pentru motorină achizionata de Ecosal o jumătate de milion de Euro (480000 litri), în 2009 cu 100000 de litri mai mult (580000 litri), iar în 2010 aproape tot pe atât. Pentru dezapeziri prin Ecosal trec anual sute de mii de Euro către firmele agreeate pentru intervenţii (câte 370000 Euro în 2008 şi 2009), 20000-40000 Euro pentru sare industrială, 800000 RON pentru betoane.
De unde aceste sume uriaşe care trec din buzunarul contribuabilului în posesia firmelor private prin intermediul Ecosal? Din taxa de salubritate, din borduri schimbate vezi aici aşa că să ne aflăm în ploaie, din asfalt turnat să ne facem că lucrăm şi n-o să va vină să credeţi 4,5 milioane RON din sumele dirijate de primărie pentru îngrijirea câinilor comunitari. Se prea poate să mănânce la restaurant şi noi să nu ştim!
 Dacă analizăm un pic şi locaţiile pe care le ocupă Ecosal Galaţi în urbea noastră veţi înţelege de ce această întreprindere este foarte importantă pentru primar. Deşi are garaje noi construite din panouri sandviş în spatele Cimitirului Eternitatea, serviciului de salubritate i s-a acordat şi fostul depou de tramvaie de pe stradă Anghel Saligny, fost I.C. Frimu, deşi locaţia era excelentă pentru amplasarea unei pieţe, ba chiar era în proiectul cartierului I. C. Frimu de dinainte de 1990. Un alt sediu cu câteva hectare de teren aferent a fost cel al fabricii Coca Cola de pe stradă Prelungirea Brăilei. Amplasat aproape de drumul de centură, cu două porţi de intrare, îngrădit şi utilat cu barăci  pentru birouri, spaţiul şi terenul era ideal pentru amplasarea unei pieţe de gros. Deşi a fost solicitat în acest scop, spaţiul a fost atribuit de primar Ecosalului, aşa cum terenul din vecinătate fusese atribuit Arabescului să-şi facă superdepozit. La ce ne trebuie piaţă de gros pentru stimularea producătorilor agricoli locali când avem atâţia importatori de legume şi fructe?
Garajele ECOSAL de pe str. Gl. Dragalina