GALATI

Materialele publicate pe acest blog indiferent de forma lor de prezentare sunt protejate de Legea dreptului de autor si nu pot fi reproduse in niciun fel fara acordul autorului.

Alexandru D.Moruzi primar al Galaţiului 1873-1874.

„O proastă gospodărire a finanţelor strivesc popoarele mult mai mult decât sporirea cifrei contribuţiunilor.”

luni, 29 noiembrie 2010

ŢIGANIADA


TIGANIADA ZILELOR GALATIULUI
Zeci de corturi care mai de care mai peticite şi mai soioase şi zeci de rulote de alimentaţie publică, au ocupat încă de joia trecută poziţii pe bulevardul Marii Uniri în aşteptarea a ce va fi să fie.... "Serbările Galaţiului", plasate (ne)inspirat de politrucii gălăţeni din Consiliul Local de ziua Sf. Andrei, pe 30 noiembrie, care din 4 în 4 ani cade în plină campanie electorală, prilej de chiolhane şi de concerte din bani publici, care să mai atragă câte un fraier la vot.   
De la distanţă cei mai numeroşi comercianţi, indiferent dacă vînd străchini, bundiţe sau kurtos kolacs sunt romi, majoritatea din judeţele Har-Cov. Să nu va închipuiţi cumva că este prezent vreun ceramist secui din Corund, care a lăsat cuptorul cu oale şi străchini de lut să vină-n dulcele târg al Galatilor să se înăduşe cu fum de cârnaţi şi de mici ieftini. Nu. Majoritatea celor care vînd ceramică de Corund, sunt comercianţi romi care vînd la grămadă vase de lut luate de la olari cu sacul şi farfurii de ceramică cumpărate de la Metro cu baxul. Produsul de bază vândut la toate rulotele este colacul secuiesc, (de parcă secuii au locuit din totdeauna la gurile Dunării) şi traditionalii mititei (de Real, Selgros, Kaufland, Metro sau Billa), stropiţi din abundenţă cu bere şi vin
fiert ieftin şi prost. Se mai vinde şi pastramă, brânză, caş, pastă de mici, halviţă etc. direct de pe tarabă, ca în Evul mediu, fără frigider, fără gheaţă, că doar e iarnă, chiar dacă afară sunt 18 grade. Unii pretind ca vand produse "BIO" desi n-au niciun certificat si nu sunt notificati nicaieri.
 Deşi târgul a început de 3-4 zile, acesta trupă de comercianţi are la dispoziţie doar câteva baterii de WC ecologice câte una la capetele străzii şi NICI MĂCAR O SURSĂ DE APA! Scările de la "Căsuţă" sunt pline de excremente şi toate tufele de pe faleza superioară poartă stindarde de hârtie igienică folosită.  
Câtă hepatită şi dizenterie va fi după acesta promiscuitate numai Dumnezeu ştie, că autorităţile de sănătate publică şi instituţia numită pompos "Siguranţa Alimentului", n-au fost prea interesate. Cum de altfel n-au fost interesaţi nici poliţiştii, nici fiscul, măcar că nimeni nu dă vreun bon fiscal pentru nimic şi nici jurnaliştii care au dat pe posturi, sau în ziare numai veşti roz-bombon şi nu s-au obosit să dea deoparte jegul de pe aceste sărbători scăldate în mizerie şi evaziune fiscală. Tot acest circ mizerabil se face din banii contribuabilor, inclusiv incalzirea corturilor si samdramalelor, care s-au cuplat pe "neve" la instalatia electrica de pe faleza si sug curent din banul public. 
 În contrast cu mizeria de la noi din târg, sâmbătă s-a deschis la Sibiu
 "Târgul de Crăciun", amenajat de primăria din localitate după modelul celor din Viena sau din Germania, cu căsuţe cochete, curate, cu colinde şi nu cu manele, cu flaşnete şi nu cu aparate de dat cu pumnul !!?? La noi de ce nu se poate? Pentru ca il avem primar pe DUMITRU NICOLAE nu pe KLAUS IAHANNIS!


SIBIU ORAS EUROPEAN

miercuri, 24 noiembrie 2010

Mirosuri pentru cei care se plimba pe faleza.

Canalizare neterminata pe faleza Dunarii la Galati.
Pentru vizitatorii oraşului nostru care vor veni la Sărbătorile Galaţiului", dar şi pentru locuitorii municipiului ieşiţi la o plimbare pe faleza Dunării, Primăria Municipiului s-a hotărât să suprapună peste mirosul de peşte prăjit (de zeci de ori în acelaşi ulei), care emană din cârciumile de pe malul Dunării o duhoare de canalizare. Alfel nu se explică de ce mai sus de pseudo-"Libertatea", din conducte lăsate la vedere de mai multe luni, se scurg ape reziduale fecaloid menajere de la blocurile din Mazepa.  
 Cred că la mijloc este o bucată din marea brambureală numit
ă "ISPA" cu care ne-a complicat existenţa autoritatea publică locală. Să fim bine înţeleşi: nu critic că se face, critic cum se face! Adică fără strategie, fara rost, cu sute de lucrări abordate simultan şi ulterior abandonate si neterminate, iar cele care sunt terminate sunt nefinisate, sau executate prost. Să luăm exemplu chiar pe faleză, unde în zonă în care a fost şanţul pentru conducta de canalizare colectoare executată în cadrul ISPA anul trecut, terenul de peste conductă n-a fost bine compactat şi acum se surpa şi au apărut şanţuri pline cu apa. Întrebarea este cine plăteşte? Răspunsul clasic "turcul plăteşte", adică contractorul lucrării, care este din Turcia, nu este valabil în acest caz: primăria a recepţionat lucrarea de acum un an şi ceva, grăbind constructorii că urma marea sărbătoare campenesca pesedista de împuţit oraşul cu miros de peşte numită pompos "Festivalul scrumbiei", un fel de betie colectiva ca la zilele oraşului, de astă dată in primăvară, în postul Paştelui că doar neocomuniştii (şi vechii comunişti, se ştiu ei bine care erau secretari de partid pe platformă pe vremea lui nea Nae), din Primărie, n-au treabă cu postul. Spre exemplificare va arăt câteva fotografii să vedeti cum arată faleza după ploaia de aseară.
Santuri pline de apa peste terenul tasat de pe conducte reparate anul trecut.

Putine si proaste.

Troleiuz in pana la Mc Donald's in acest weekend.
Troleibuz in pana astazi in fata politiei pe Domneasca.
Troleibuzele din oraşul Galaţi sunt puţine şi proaste. Altfel nu se explică de ce mai multe zile la rând am dat peste blocaje uriaşe în circulaţie generate de troleibuze aflate în pana. Avem în oraş doar două trasee de troleu şi dacă ar fi să ne luăm după site-ul societăţii de transport comunal Transurb S.A., ar fi în exploatare 3 troleibuze Ikarus şi 1o MAZ. Nu ştiu care din ele se strică, primele sunt făcute în Ungaria, ultimele în Belarus. Din câte am aflat de pe pagina forumiştilor fani ai troleibuzelor MAZ din Galaţi (imaginaţi-va că sunt oameni în oraşul nostru care ştiu totul despre aceste troleibuze şi le urmăresc zilnic, fotografiind orice amănunt apărut la aceste vehicule si cunoscandu-le pana in cele mai mici amanunte), Maz-urile sunt mai proaste decât cele ungureşti şi dau mai multă bătaie de cap celor de la Transurb. Întrebarea mea este de ce au fost cumpărate dacă sunt mai slabe calitativ, sau dacă tensiunea lor de alimentare este diferită de cea din reţeaua urbană a Galaţiului?

luni, 15 noiembrie 2010

Distrugerea sitului arheologic roman de la Galati

Epoca Dumitru Nicolae peste epoca Marcus Aurelius.
Asa arata situl arheologic de la Galati unde se gaseste singura asezare datand din timpul stapanirii romane aflata in Moldova. Dupa dezastrul din anii '80 cand constructorii cartierului Micro 20 au nivelat cu buldozerul necropola romana si o parte din "castellum", dispretul autoritatilor fata de istoria orasului se manifesta in continuare: garaje, gunoaie, moluz, buruieni, cartieristi la gratar, peste o istorie de 2000 de ani.
Sa nu uitam ca situl este cuprins in Lista munumentelor istorice din judetul Galati la pozitiile 5,6,7,8!!!
5.GL-I-s-B-02970 Situl arheologic de la Galaţi, punct "Cartierul Dunărea
6 GL-I-m-B-02970.01 Fortificaţie de pământ municipiul GALAŢI Zona de V, la E de şoseaua Galaţi-Brăila sec. II - III p. Chr.  Epoca romană
7 GL-I-m-B-02970.02 Necropolă municipiul GALAŢI Zona de V, la E de şoseaua Galaţi-Brăila sec. II - III p. Chr. Epoca romană
8 GL-I-m-B-02970.03 Castellum de pământ municipiul GALAŢI Zona de V, la E de şoseaua Galaţi-Brăila, sec. II p. Chr Epoca romana.

Santuri de la sondajele arheologice din 2004-2006
Srumul spre sit cu vedere spre Dealul Barbosi Tirighina.
Cosmelii si gradini de zarzavat peste necropola romana.

Situl arheologic din epoca romana de la Galati. In dreapta exploatarea de pamant galben care a dus la alunecarea de teren a sitului arheologic.
Bidonvill-ul de pe situl arheologic de la Galati.

Absurdistanul de langa noi

Semnul "Atentie la tren"
Pe drumul de centura s-a asfaltat recent calea ferata uzinala care ducea la fostele depozite din zona, care au disparut de 20 de ani. Insa nimeni de la primarie nu s-a invrednicit sa scoata semnele "Stop" si "Trecere la nivel cu calea ferata fara bariere", asa ca galatenii care merg pe drumul de centura pot fi amendati de politie daca nu respecta regulile de circulatie. Vom scrie cand se vor scoate indicatoarele, deocamdata s-a asfaltat de doua saptamani.
P.S. Gunoaiele de sub semnele de semnalizare rutiera stau si ele de mai bine de o saptamana, probabil se asteapta sa faca pui.

vineri, 12 noiembrie 2010

Arheologii despre degradarea sitului arheologic roman de la Galati

Liviu Petculescu, Ovidiu Ţentea, Sorin Cleşiu (MNIR) 2004
Situl arheologic Galaţi, cartierul Dunărea este situat la mai puţin de 1,5 km de importanta aşezare antică de la Barboşi, motiv pentru care s-a considerat că zona romanităţii de la confluenţa Siretului cu Dunărea era mult mai întinsă. În ultimele trei decenii, cum arată şi rapoartele de săpătură publicate în reviste de specialitate, parte din acest areal a devenit carieră pentru excavarea lutului folosit la diverse construcţii, fapt care a modificat în mod sensibil relieful. În ultimii 15 ani zona a fost suprapusă de numeroase grădini de zarzavaturi, incluzând în cele mai multe cazuri şi anexe gospodăreşti, care au schimbat definitiv peisajul sitului. Vizibilitatea şi accesul în anumite porţiuni ale rezervaţiei au fost practic blocat. Nivelările repetate, pe suprafeţe restrânse, datorate acestor activităţi au dus la distrugeri semnificative ale reliefului antropic. În zonă au fost transportate cantităţi semnificative de deşeuri utilizate la construirea unor garduri şi construcţii improvizate. De asemenea, au fost săpate numeroase şanţuri şi gropi utilizate pentru fundaţii, gropi menajere sau pentru aducţiunea apei pentru irigat. Numeroasele grădini constituite ad-hoc sunt împrejmuite cu garduri înalte, accesul în zona sitului fiind blocat. Identificarea obiectivelor arheologice a devenit imposibilă în zona estică a rezervaţiei. Degajarea acestor construcţii din zona fortificaţiei romane (aprox. 1 ha) a durat aproape o lună de zile.
Fortificaţia romană, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de castellum este amplasată pe marginea sudică a Platoului Ţiglina, respectiv în sud-estul rezervaţiei arheologice. Zona a fost puternic afectată de lucrările de taluzare cauzate de amenajarea pantei sudice în scopul construirii şoselei de centură. Arealul amintit a fost intens terasat, astfel încât o porţiune din fortificaţie a fost complet distrusă, iar o altă porţiune a fost distrusă parţial (nivelul de călcare din interiorul fortificaţiei; au putut fi identificate porţiunile inferioare ale şanţurilor de apărare). Întreaga suprafaţă pe care a fost amplasată fortificaţia a fost profund afectată de o nivelare realizată cu un plug de mare adâncime, ale cărui urme au putut fi sesizate până la adâncimea de aprox. -0,65-0,7 m. Cele mai însemnate distrugeri au fost realizate, însă, în ultimii ani datorită grădinilor de zarzavaturi despre care am pomenit mai sus.
Mihaela-Denisia Liuşnea (UDJ Galaţi), Niculina Dinu (Muzeul Brăila) 2006
Prin cercetarea arheologică a fost posibilă delimitarea exactă a limitei sudice a necropolei romane.Terenul este acoperit cu un strat gros de 0,5-1,50 m de pământ răvăşit puternic şi gunoaie, resturi provenind de la dezafectarea unor grădini de zarzavat şi garaje la suprafaţă şi foarte frământat până la o adâncime de cca. 0,80 - 1 m. ca urmare a amenajărilor din anii '70 ai sec. trecut, când terasa a fost lăţită, prin prelungirea botului ei deasupra albiei majore a Siretului, şi prin nivelarea apoi a unui strat gros de moluz şi resturi de materiale de construcţii, provenind de la şantierele blocurilor din jur, precum şi a pământului scos din fundaţiile acestora.  În zona în care s-au desfăşurat cercetările prezenţa grădinilor de zarzavat şi a bateriilor de garaje, au afectat puternic stratigrafia până la cca. 1,50 m în zona garajelor. În partea sudică a perimetrului ce urmează a fi investigat se află un taluz - o râpă de desprindere, a cărui pat de alunecare avansează datorită surplusului constant de apă, rezultat din udarea grădinilor, periodic de proprietari şi a suportului - argila.
În ultimii 30 de ani, suprafaţa care a făcut obiectul cercetării noastre a fost puternic afectată de diverse intervenţii, nivelări repetate, prezenţa unor gospodării şi anexele aferente, apoi grădini de zarzavat şi livezi, garaje, şanţuri, gropi menajere, canale de aducţie a apei pentru irigat, garduri, beciuri, barăci şi alte construcţii improvizate, care au avut ca rezultat modificarea morfologiei reliefului. Pentru cercetarea obiectivelor arheologice a fost necesară dezafectarea construcţiilor, grădinilor şi gardurilor, lucrările durând două luni (februarie-martie 2006). 
În campania din 2006, întreaga zonă a fost cercetată prin deschiderea a trei secţiuni stratigrafice realizate manual, în profilul cărora se pot observa foarte bine două straturi principale de pământ amestecat cu resturi de materiale de construcţii şi loess, aparţinând unor intervenţii contemporane, lucrări de nivelare şi terasare. Secţiunea a treia a fost apoi completată de o suprafaţă suplimentară, deschisă în dreptul primei casete, spre NNE, în care au fost descoperite urmele gropilor a ceea ce par trei morminte de incineraţie. Din păcate, lama buldozerului, folosit în anii 70 pentru nivelări, a intrat până la 0,80 m adâncime spre margine platoului şi până la 0,70 m adâncime spre capătul nord-estic al acestuia, astfel încât a distrus complexele funerare în totalitate. Prin intermediul secţiunilor SI şi S II s-a putut observa că întregul platou, al terasei Ţiglina, a suferit modificări în urma lucrărilor de nivelare, realizate în acelaşi moment, fiind acoperit de două straturi continuii de loess şi respectiv pământ amestecat cu resturi de materiale de construcţii şi diverse deşeuri provenite de la dezafectarea construcţiilor provizorii, la începutul anului 2006. Straturile de depuneri sunt mai consistente spre interiorul terasei şi mai subţiri în grosime spre marginea terasei, care a fost modelată, la rândul ei prin împingerea pământului cu buldozerul. Lama acestuia din urmă a ajuns, în unele porţiuni, până la adâncimea de 0,70-0,80 m, după care au fost împrăştiate şi nivelate mormanele de moluz şi argilă rezultate din activităţile şantierelor din imediata apropiere, după cum o dovedeşte prezenţa materialului arheologic aflat în poziţie secundară, în afara contextului arheologic obişnuit şi distrugerea integrală a complexelor funerare surprinse în secţiunea SIII.   

joi, 11 noiembrie 2010

Badjocorirea istoriei neamului

Scriam de curand ca autoritatile galatene doresc sa refaca o portiune din Valul lui Traian si sa o transforme in obiectiv turistic. Pana la refacerea valurilor de pamant din judet (Traian si Athanaric), ar fi bine ca aceste vestigii ale istoriei neamului sa fie semnalizate si protejate, in definitiv sunt incluse in patrimoniul national si pe lista monumentelor nationale! Din nefericire nu se intampla asa si pe zi ce trece, putinele locuri care amintesc de istoria locului sunt agresate, neglijate, distruse de locuitorii si intreprinzatorii orasului cu complicitatea ignorantei autoritatilor locale. Sa luam un singur exemplu, cel al asezarii romane de la Galati din primele secole dupa Isus. La gura Siretului stapanirea romana a Moesiei a avut un cap de pod, format dintr-o garnizoana romana care deservea fortificatiile de pe linia Tulucesti-Sendreni. Garnizoana stationa in castrul roman de la Tirighina (Barbosi) si intr-un castellum situat in actualul loc al cartierului Dunarea din Galati, mai precis in Micro 20. Structuri din vechea fortificatie romana de la Galati se mai vad inca din satelit, desi zona a fost agresata de constructia de blocuri din perioada comunista, cand s-au distrus mai multe morminte si tumuli construiti peste cavouri de demnitari romani. Din rapoartele de cercetare arheologica ale profesorului Mihalache Brudiu de la Universitatea Dunarea de Jos din Galati, aflam ca lucrarile de constructie ale benzii transportoare a minereului pentru combinat au distrus o necropola romana foarte importanta, iar concesionare terenului pentru gradini si garaje face imposibila astazi explorarea arheologica a zonei, plina de garduri din sarma ghimpata si scaieti, pivnite si sandramele catarate peste o istorie de 2000 de ani cu complicitatea primariei municipiului Galati. 
Mihalache Brudiu: "Cercetările interdisciplinare din ultimii ani ajută la reconstituirea vestigiilor romane distruse din 1971 până în prezent, în această zonă. Din nefericire, acest proces distructiv din zona Galaţi - Bărboşi continuă într-o formă mai mult decât barbară - de-a dreptul absurdă. Complexele romane din sudul Moldovei  Valul Traian - Tuluceşti, zonele Bărboşi şi cartierul Dunărea Galaţi, deşi apărate de legislaţia României şi a Uniunii Europene, au devenit loc pentru depozitarea gunoiului de grajd, groapă ecologică a Galaţilor sau cariere de pământ, cum este cazul cu cea mai mare necropolă romană din această zonă, din care în decembrie 2003 au fost distruse cca. 2 ha".
Daca luam in considerare faptul ca acum aproape 150 de ani pe strada Lozoveni se dezgropa accidental un sarcofag roman cu elemente decorative mithraice (Mithra zeitate persana care a fost "la moda" in Imperiul Roman dupa anexarea de catre romani a teritoriilor orientale in secolul I d. I.H., vezi detalii despre mithraism aici) trebuie sa realizam ca pe actualul teritoriu al orasului existau mai multe asezari romane, distruse intre timp de dezvoltarea orasului. Din pacate pe nimeni nu mai intereseaza aztasi in Galati stramosii. Dovada este prezenta peste tot.

luni, 1 noiembrie 2010

Orasul vazut de pe trotuar.

Uscator de mochete model Dacia 1310

Ou sont les entreprises d'antan

Fosta fabrica de biscuiti "Dunareana"
N-am avut niciodata nimic impotriva privatizarii, dimpotriva, cred ca atunci cand o intreprindere intra in posesia cuiva priceput si bun manager, are toata sansele sa prospere si toata lumea are numai de castigat. Din pacate la noi in 20 de ani de mare si mica privatizare, putine sunt firmele care dupa ce au plecat din portofoliul statului au mai rezistat si n-au disparut. Asta nu inseamna ca privatul este prost administrator, ci dimpotriva ne arata ca statul este prost administrator, atunci cand vinde unui privat o firma. Prost ca nu pune clauze, prost ca nu le urmareste, prost ca nu-si recupereaza activele instrainate si ruinate. Cu mici exceptii care din fericire includ firme mari (Sidex, SNG), toate privatizarile din Galati au sfarsit lamentabil. Lamentabil pentru stat si pentru salariati care au ajuns pe drumuri, dar foarte profitabil pentru smecherii care prin influenta politica, au cumparat tot ce se putea cumpara pe piata intreprinderilor din Galati, fie ca erau fabrici vechi de produse traditionale din oras, retele de magazine sau depozite, pe care dupa falimentare le-au transformat in afaceri imobiliare. Nu mai avem "Fusul", dar avem in schimb Praktiker si o investitie imobiliara uriasa inghetata din cauza crizei ce apartine de Beyler S.A. Nu mai avem BJATM, dar avem in schimb un Kaufland de toata frumusetea. Cuie sarma si lanturi nu mai facem la Galati, dar in curtea ISCL au crescut blocuri turn. Mobila vom cumpara de la Ikea, caci in curte la Mobila pe strada Tecuci se inalta in loc de hale blocuri turn. In curand vom avea atatea locuinte ca nu vom sti cu ce sa le umplem, toata floarea cea vestita a muncitorimii romanesti a plecat spre Apus, unde doarme cu chirie sau in rulote punand ban pe ban sa-si cumpere casa. Acolo. Nu cu vedere la cimitir, sau in locul fostei fabrici Apollo de unde o data cu fabrica au disparut si miile de tone de deseuri toxice acumulate in zeci de ani. Doar cateva butoaie pline cu ceva chimicale mai zac pe terenul fostei fabrici de sapun si de detergenti, asteptand sa fie furate de baietii din Vadu Ungurului ca sa puna varza in ele, restul s-au topit inca de pe vremurile cand Garda de mediu avea interdictie sa treaca pe la Apollo.
N-avem piata de gros la Galati, dar smecherii ocupa abuziv de 15 ani depozitele Hortigal din Micro 13 cu o suprafata totala de 6,5 hectare, numa' buna de facut blocuri. Caci mentalitatea de tip comunist a noilor patroni ai Galatiului nu poate trece de ideea de bloc. Blocurile sunt pentru palmasi, vilele sunt pentru patroni. N-am auzit pe nimeni sa fi construit case ANL, ci doar blocuri ANL. Indiferent de cum sant, mai vechi sau mai noi, blocurile din Galati ridica pentru generatiile viitoare o mare intrebare: cum sa le demoleze.
Butoaiele din imagine sunt tot ce a mai ramas din "Apollo".